AMISH, PE CEAHLĂU
De la cabana Dochia până pe vârful Toaca sunt 523 de trepte, terminate cu greu de guvernul României în anul 2018 de la Hristos. Ciobănescul mioritic care ne-a călăuzit de la baza muntelui la cabană a refuzat treptele: și-a fluturat coada a plictiseală și ne-a părăsit în căutarea unor orizonturi mai bune. Am asaltat scara uriașă cu sentimentul dublu că ne apropiem de Rai și de noi înșine: muntele educă și apropie oamenii, salutul și veșnica întrebare „mai e mult până în vârf?” crează mereu oportunitatea unei discuții și sinceritatea unei comunicări. La treapta 499 am prins din urmă un grup pitoresc de tineri, cu băsmăluțe, fuste lungi și graiuri străine. Ne-am uitat de două ori. (….)
NEVOIA DE RESPECT A FEMEII
NATURĂ, CAPITALISM
Marea Britanie contemporană este împânzită de mesaje anti- capitalism, motivate de o temă ce poate provoca multă confuzie chiar și în rândurile activiștilor: capitalismul s- ar opune protejării mediului înconjurător. În imagine, un club neo- socialist a distribuit pe o stradă din Londra, un afiș care echivalează creșterea neîntreruptă a capitalismului cu un “colaps ecologic”. Alfel spus, dacă adepții cred că a fi “lacom” este ceva rău, înseamnă că nu au întâlnit încă definiția capitalismului. În pofida tuturor controverselor, lupta se anunță acerbă: activiștii doresc salvarea mediului înconjurător chiar cu prețul sacrificării capitalismului sălbatic. Eventual, chiar dacă respectivul capitalism va fi cândva aruncat(…..)
PE-REPEDE- ÎNAINTE CU IONUȚ MANGU
Reporter: Dacă există azi o suferință ascunsă a muzicii folk în România și care ar fi sursaei?
Ionuț Mangu: Nu știu dacă poate fi numită suferință, însă faptul că e tot mai puțin difuzată în prime- time în radiouri sau emisiuni tv ar putea fi o chestiune de discutat. Radio- urile, în parteneriat cu casele de producție aleg ce să fie difuzat, iar folk-ul, din păcate, nu-și are locul printre preferințele acestora.
Reporter: Cum arată fata căreia îi cântați în piesa „Hașuri”?
Ionuț Mangu: Fata din cântec cred că poate fi întruchipată după imaginația fiecărui bărbat, atâta timp cât trezește în el sentimentele evocate în versuri. (…..)
MOARA PĂRĂSITĂ
MIHAIL SADOVEANU
,Mă trezii ca dintr-un vis ; asfinţitul parcă-mi strecurase o taină mare în suflet. Ridicai sabia, care căzuse de-a lungul piciorului, întorsei capul spre oamenii mei, care aşteptau tăcuţi şi foarte liniştiţi, şi şoptii :
— Înainte !
Caii se urniră şi pornirăm la pas. Malurile pârâului prin preajma căruia ne strecuram erau pline de verdeaţă bogată ; ici-colo sălcii cu frunzele pălite atârnau nemişcate deasupra ciuruirilor de unde. La o cotitură, o raţă sălbatică bătu apa cu aripile, măcăi aspru, se repezi în sus şi se îndreptă ca o săgeată spre asfinţit. Liniştea adâncă se întinse iar, fumegarea înserării se făcea din ce în ce mai deasă. Eu nu mă simţeam tocmai bine. (…..)
DROPIA MAGICĂ
FĂNUȘ NEAGU
Când au pătruns în câmpie, pe malul lacului Jigara (mai există un lac Jigara, în Insula Mică a Brăilei, care, pe timpul verii, aproape că dispare schimbându-se într-o mlaştină), se însera şi luna lua când forma unei Biblii din care lipseau paginile trădării lui Iuda, când pe ale unui sipet având capacul acoperit cu o pojghiţă de aur. Aerul se încărca vizibil cu densitate. Departe, pe apele purpurii, înainta o doamnă de abur în mantilă violetă şi cu mănuşi albe. Venea prin amurgul încremenit spre căsuţa veche şi părăsită, cu obloane albastre şi brâne roşii spălăcite. O atmosferă de câmp şi de pădure, o vatră cu sălcii tinere amestecate cu tulpine zvelte de floarea-soarelui. –Ce casă uitată de Dumnezeu! spuse Ford. Se potriveşte perfect cu tine, unchiule Gange. .(…..)
ORAȘUL CARE TE PLĂTEȘTE CA SĂ TE MUȚI ACOLO
Te-ai săturat de turismul practicat ca muncitor în statele dezvoltate ale UE si de caracatița de politicieni care i-a distrus țării tale destinul european? Avem o veste bună: un oraș australian, care are soare pe tot parcursul anului, oferă oamenilor 10,000 £ (11,388 €, sau $ 12,433) pentru a locui permanent acolo: inițial, au fost oferite 6.800 de lire sterline, dar consilierii locali au decis să mărească oferta în bani. Orașul australian Quilpie se află la aproximativ 590 de mile distanță de capitala statului, Brisbane, și are două supermarketuri, un măcelar, un brutar, o agenție de știri, un coafor, un spital, un centru medical și o farmacie. Cei care doresc să se mute acolo, sunt însă așteptați să locuiască pe banii lor cel puțin șase luni, inainte de a primi banii în cash. Autoritățile din micul oraș Quilpie, Queensland, speră astfel să crească populația de 800 de locuitori a orașului. Quilpie nu este singurul oraș care oferă să plătească oameni pentru a trece peste.. (….)
LA LAMPA MEA
Tu te consumi, o, lampă! dând raze luminoase.
La lucrul meu ca tine eu însumi mă consum (….)
FEFELEAGA
Dis-de-dimineață o vezi pe drum, târându-și calul de Căpăstru. Femeia e înaltă, uscată, cu obrajii stricați de vărsat, arși de soare și vânt. Pășește larg, tropotind cu cizmele tari, pline de umflături uscate. Calul o urmează cu gâtul întins (….)
DACĂ…
De poţi să strângi agonisita toată
Grămadă, şi s-o joci pe un singur zar,
Să pierzi, şi iar să-ncepi ca-ntâia dată,
Iar c-ai pierdut – niciun cuvânt măcar;
De poţi sili nerv, inimă şi vână
Să te slujească după ce-au apus,
Şi piept să ţii când nu mai e stăpână
Decât Voinţa, ce le strigă „Sus!”
De poţi rămâne tu în marea gloată;
Cu regi tot tu, dar nu străin de ea;
Duşman, om drag, răni să nu te poată;
De toţi să-ţi pese, dar de nimeni prea;
EUGEN BARBU: „GROAPA”
Grigore era îndesat, vânjos, îmbrăcat cu o haină groasă şi pantaloni strânşi pe pulpe. Mijlocul şi-l sugrumase într-o curea lată de piele, bătută în ţinte. Şedea şi privea locul cu palmele la spate. Cerul se întuneca. Oraşul scânteia îndepărtat. În iarba fierbinte mişuna vântul de vară. Gunoierii aprinseseră focul. Fumul înecăcios acoperi pământul tare. Se descălţară. Aveau tălpile negre, tăiate şi pline de răni. Le perpeleau la căldură. O ceată de câini îi înconjură. Erau mari cât nişte viţei, flocoşi şi răi. Lătrară spre groapă şi se repeziră către marginile ei înalte. Grigore nu se întoarse. Haita se opri mârâind. O femeie trecută şi osoasă, aplecată de şale îi alungă din preajma ei şi se depărtă. Dulăii îşi scuturau laţele, muşcându-şi puricii din blănile vechi.
– Huo! Na pagubelor! strigă nevasta şi aruncă bolovani după ei.
PE- REPEDE- ÎNAINTE CU
PREȘEDINTELE ACADEMIEI ROMÂNE, IOAN AUREL POP
ANCA MUȘAT: Ce l-a sfârșit pe Eminescu în România? Boala sau Tristețea?
ACAD. IOAN AUREL POP: Eminescu a trăit și angoasa timpului său, de romantic întârziat, dar și revolta geniului înlănțuit într-o societate fără idealuri, în care dicta doar banul și interesul material. Boala sa fizică a fost, însă, o realitate. Eu nu cred în conspirația universală îndreptată contra marelui poet, de la Titu Maiorescu la serviciile secrete austro-ungare. Imaginația omenească și românească (mai ales), falșii patrioți au brodat serios de la 1889 încoace, dar nu au adus nimic palpabil.
Unora, cu puțină carte, li se pare că toți exegeții, de la Perpessicius la Călinescu, au greșit și că nu se putea ca marele poet să fie pus și simplu bolnav, că asta nu dă bine (mai ales dacă ar fi vorba despre o boală rușinoasă). Eminescu a fost și el un om, cu multe slăbiciuni omenești, cu o viață complet dezordonată, expus multor primejdii. Cealaltă viață, spirituală, expresie a geniului său, rămâne eternă. Eminescu trăiește, dincolo de toți detractorii și va trăi cât timp românii vor rămâne români. . (…..)
REZISTENȚA PRIN FILM
„AMATORUL” (ROMÂNIA, 2006)
A-tehnic vorbind, filmul (ma pardon, scurt- metrajul, monșer) este imaginea redată- în bani puțini și idei multe- a ruinei individualității, acolo unde începe consumerismul de grup: e cu „ai ce să oferi, deci exiști”, subiect modern. “Amatorul” (Erwin Simsensohn) îl prezintă pe neajutoratul, vulnerabilul, ghinionistul din noi, cel pe care îl experimentăm zilnic dar de care fugim fiindcă societatea ne cere nemilos să ne arătăm puternici în competiția asta, a vieții.” (…)
MĂMĂLIGĂ CU BRÂNZĂ, OUĂ ȘI CÂRNAȚI
Ai nevoie de 2 linguri de unt nesărat, 1 cană de mălai cu fierbere rapidă, jumă tate de linguriță de sare, 1 cană de lapte, 300 g de brânză de orice fel, cârnați de orice fel, proaspeți sau afumați, 200 g spanac, 8 ouă mari, 150 g parmezan ras, piper negru măcinat si câteva frunze de busuioc. (….) TRADIȚIE
REPORTAJ PE SOARE-APUNE
Nu-ți căuta aventurile prin Ucraina, stai pe-aproape, România încă este primitoare. Mergi cu un rucsac în cârcă spre Rarău sau Ceahlău. Este o Rezervație a naturii, plătești ca să-ți rezervi un drept de turist integru: nu faci foc, nu pui gunoaie, nu spargi, nu strigi. (….) CĂLĂTORII
DE VEGHE ÎN LANUL DE COVID
LECTURI
Străzile din orașele Regatului Unit britanic sunt încă înțesate de mesaje pro și contra vaccinului COVID 19. Marea Britanie, care a înregistrat una dintre cele mai înalte rate de vaccinare din Europa, a beneficiat nu doar de campanii bine finanțate de promovare, dar și de contra-campanii inițiate de adversari ai vaccinului și nu întotdeauna aceștia din urmă au folosit cele mai ortodoxe mijloace de protest: au fost raportate cazuri de responsabili medicali asaltați în locuri publice. Unii dintre oponenții campaniei de vaccinare- persoane sau grupuri au fost etichetate în general în presa mainstream drept “entități conspiraționiste”, chiar dacă în unele cazuri, “conspirațiile” s-au dovedit ca având legătură cu viața reală.. (….)
SÂNGELE BRÂNCOVENILOR
POEZIE
În acest oraş sudist balcanic, turcit, franţuzit, grecizat, nemţit, apoi învăţat să cânte în pipa lui Stalin, în acest oraş minunat şi abject, gata oricând, ca pionierii,
să se predea Orientului, Occidentului ca un zar de barbut făcut din coapsă de curvă,
Doamne, în acest oraş, deci unde se petrece viaţa mea există, totuşi, un punct din care universul românesc s-ar putea naşte . (…..)
CU CĂȘULILI PI FRUNTI
Dacă întrebi vrun primar local, o să afli că Târgurile au scopuri în promovarea crescătorilor de animale, a procesatorilor de lapte și a meşterilor în prelucrarea lemnului. Pentru omul din stradă, va fi mai simplu: întâlnirea asta, a oamenilor de la munte, are tot ce îi place românului: are hrană, are udătură şi are voie-bună. (……)
Textele „ZIUA Cultural „ pot fi preluate nelimitat, pe orice tip de suport, cu condiția indicării sursei: ZIUA Cultural (traianhorianet.wordpress.com).
„ZIUA Cultural” ESTE UN SUPLIMENT AL PUBLICAȚIEI
„ȘTIRI CIUDATE” * Toate drepturile rezervate @ 2021
ZIUA CULTURAL 